Home » Știință » Amintiri virtuale

Amintiri virtuale

Publicat: 31.05.2007
De multe ori, atunci cand te-ntalnesti cu vechi prieteni, incepeti sa depanati amintiri comune. De ce? Pentru ca fiecare dintre ei detine cate o mica piesa dintr-un puzzle imens care este viata ta. Pe masura ce vei imbatrani, piesele vor fi uitate si vor disparea. Asta daca nu te vei grabi sa-ti inregistrezi viata in format digital.

In acest fel, nu vei mai uita de ziua sotiei si nici de prima intalnire cu ea. De fapt, nu vei mai uita absolut nimic pentru ca, in cateva zeci de ani, toate amintirile tale vor incapea intr-un gadget atat de mic, incat il vei putea purta la gat, ca pe un pandantiv. Acesta va arata aidoma unei cutii negre personale, cu viata ta in format multimedia si text. Ar putea stoca poze, e-mail-uri, ba chiar si un clip video cu ziua in care te-ai nascut, filmat de tatal tau grijuliu. Deja, camerele video au ajuns la dimensiuni de jucarie, care iti permit sa le porti in buzunar, asa incat „reality show“-ul si-ar gasi loc pe un hard disk (din ce in ce mai minuscul), gata sa isi dezvaluie continutul oricand ai chef sa-ti revezi peripetiile. Aceasta nu este plasmuirea vreunui scriitor SF, ci o previziune cat se poate de plauzibila a unui grup de oameni de stiinta britanici. Sub titulatura Memories for Life (M4L) se regaseste un grup de cercetatori – specialisti in computere, psihologi, neurologi si sociologi – care discuta de vreo doi ani incoace despre utilitatea informatiilor digitale ce populeaza computerul. Toate datele din conturile MySpace, Flickr si YouTube sunt inregistrate in format electronic. Browser-ul web tine minte comportamentul tau online, in timp ce echipamentele cu receptor GPS iti stiu fiecare pas facut in lumea reala.  Stocarea nu e o problema Legea lui Moore spune ca numarul de tranzistori care intra in componenta unui computer se dubleaza o data la doi ani. Asa se intampla de patru decenii incoace si nu exista vreun indiciu care sa contrazica enuntul. 

„Din ce in ce mai multe informatii sunt traduse in limbaj digital, iar tehnologiile de arhivare tin bine pasul cu acest trend.

In 20 de ani, toata viata noastra sub forma de continut digital va incapea intr-un echipament electronic cat un cub de zahar“, spune Nigel Shadbolt, unul dintre cercetatorii din grupul M4L. Acum, scopul principal este acela de a crea un produs care sa se foloseasca eficient de amintirile digitale. Imagineaza-ti de pilda un frigider care isi „aminteste“ regimul tau si iti poate face lista de cumparaturi. 

Un liant social
„Vreau sa creez un ajutor pentru memorie, ceva care sa imi spuna automat cine esti atunci cand ma intalnesc cu tine pe strada. Daca detin deja o poza cu tine, gadgetul te va identifica gratie unui soft de recunoastere a fetei. Sau poate vei purta un senzor care-mi va trimite informatiile pe care vrei sa le stiu despre tine“, spune Wendy Hall, alta membra a M4L. In mod similar, persoanele in varsta care sufera de pierderea memoriei pe termen scurt ar putea purta la ele un gadget capabil sa retina etapele rutinei lor zilnice si sa le aduca aminte, de pilda, cand a sosit momentul sa-si ia medicamentele. Echipamentele cu memorie artificiala au un potential enorm in ingrijirea medicala. Trebuie doar sa colectezi date suficiente despre o anumita persoana. Stocarea acestor date am vazut ca nu va fi o problema, dar modul de folosire a informatiilor confidentiale cu siguranta va fi. Cand toate datele se afla intr-un echipament electronic sau pe Internet, poate interveni furtul de identitate. Mai exista si problema intimitatii. Cine va avea acces la memoriile tale digitale? Dincolo de aceste dileme, exista insa si aspecte pozitive. De exemplu, politia ar putea sa se ghideze dupa amprentele digitale cand urmareste un criminal, prezentand apoi amintirile lui digitale ca proba la proces. 

Esti urmarit
In mod sigur e o tema sensibila. In 2004, LifeLog, un proiect de cercetare similar cu M4L, a fost inchis. Si membrii acestei organizatii incepusera sa studieze posibilitatea de a inregistra toate informatiile din viata unui om in format digital. Militantii pentru drepturile civile au condamnat proiectul ca fiind o incercare de tip Big Brother. Probabil la scandal a contribuit si faptul ca proiectul a fost derulat de DARPA, ramura de cercetare a departamentului de aparare al SUA. Pentru a se asigura ca M4L nu va avea aceeasi problema, organizatia britanica cerceteaza minutios problema drepturilor si a intimitatii acestor date. O ipoteza afirma ca odata cu colectarea datelor vor aparea companii dedicate gestionarii amintirilor digitale, un fel de banci de identitati. Cum sa pastram si sa protejam aceste informatii? Gordon Bell, un cercetator al Microsoft, ar putea raspunde la aceasta intrebare. Din 1998, el si-a dedicat viata proiectului MyLifeBits, destinat inregistrarii tuturor evenimentelor personale in format digital. Toate pozele si documentele sale sunt scanate si salvate, iar conversatiile sunt inregistrate cu un reportofon. Computerul lui retine toate  e-mailurile, paginile web accesate si mesajele online. Chiar si activitatea mausului si a tastaturii este memorata. In timpul zilei, Bell poarta la gat o camera Microsoft SenseCam care face automat poze, pentru a documenta intamplarile. Cu aproape zece ani de viata stocata pe hard disk, Bell isi vede baza de date personala ca o extensie sau chiar ca un surogat al identitatii sale si este foarte decis in legatura cu destinatia acesteia: sa fie disponibila urmasilor peste 10, 20 sau 50 de ani.  

Ordonarea amintirilor
Dar cand ai de-a face cu un volum atat de mare de informatie, cum faci sa cauti datele de care ai nevoie? Asadar, cea mai mare problema pentru Bell si M4L este gestionarea informatiilor. N-ar mai avea rost sa-ti inregistrezi viata daca jumatate din timp l-ai aloca pentru arhivarea si indosarierea datelor. E nevoie de un sistem automatizat, de formate de stocare standardizate si de software cu control vocal. Si, desigur, ne trebuie aplicatii care sa filtreze, ba chiar sa „uite“ informatiile banale.  Amintirile digitale ne dau in primul rand ocazia de a lasa ceva in urma. „Cred ca in viitor oamenii isi vor lasa mostenire amintirile digitale asa cum fac in ziua de azi cu albumele de familie. Desigur, vor fi gata editate, ca un CV al unui director. Pentru ca sunt multe lucruri pe care vrei sa le pastrezi doar pentru tine“, spune Wendy Hall.

Ilustratie: Oliver Burston/Debut Art

FACTS


Masina pentru memorie

Cercetatori din SUA dezvolta implanturi pentru a-i ajuta pe oameni sa stocheze amintiri.
In timp ce M4L studiaza posibilitatea inregistrarii vietii in format digital, altii investigheaza eventualitatea fuziunii directe dintre memorie si tehnologie. Niste cercetatori americani dezvolta un procesor destinat sa inlocuiasca printr-un device zona de creier responsabila cu crearea amintirilor. Implantul ar interactiona direct cu neuronii din hipocamp, regiunea unde se reprogrameaza memoria de scurta durata. Cand hipocampul este afectat, de pilda in cazurile de atac cerebral sau de Alzheimer, pacientii isi pierd capacitatea de a-si forma amintiri pe termen lung. Cipul ar putea trece peste tesutul distrus, ar prelua semnalele electrice si ar restabili functia de memorare pe termen lung. Acesta este telul profesorului Theodore Berger, de la Universitatea din California. Prin studierea circuitelor neuronale din hipocamp, el si echipa lui au emis modele matematice pentru modul de procesare a semnalelor electrice. Aceste modele permit cipului implantat sa primeasca si sa proceseze un semnal la fel ca tesutul viu, sanatos. Bergen a dovedit deja ca acest lucru functioneaza. In 2004, echipa lui a montat cipul pe o bucata de creier de soarece pastrata vie prin pro­ceduri artificiale. Implantul a stimulat neuronii din tesut, iar emisiile electrice au fost com­parate cu cele naturale. S-au potrivit in proportie de 95%. Acum, planul este sa reproduca rezultatul la soareci vii si apoi la maimute. In final, Berger crede ca va fi posibil sa inlocuiasca tesutul hipocampului cu un implant. Procesul va fi insa foarte complex: „Va trebui sa folosim un cip cu dimensiuni suficient de mici ca sa poata fi implantat chirurgical intr-o anumita zona a creierului“, spune Berger.

AMINTIRI DIN VIITOR 2009. Site-urile MySpace si Second Life devin mobile, facand posibil faptul de a-ti trimite automat profilul si avatarul catre o pereche dintr-un club sau pub.

AMINTIRI DIN VIITOR 2018. Fostul prim-ministru Calin Popescu Tariceanu isi publica memoriile. Acestea includ fisiere MP3 cu cele mai importante sedinte de guvern si o colectie cu functii de cautare a e-mailurilor sale preferate cu presedintele Traian Basescu.

AMINTIRI DIN VIITOR 2011. Un taximetrist bucurestean este acuzat de uciderea unei femei dupa ce datele extrase din echipamentul sau GPS il plaseaza la locul faptei in ziua si la ora respective.

AMINTIRI DIN VIITOR 2023. Banel Nicolita ruleaza o simulare holo­grafica tridimen­sionala cu toate golurile pe care le-a marcat pentru Steaua si pentru nationala Romaniei. Banel si-a reconstruit palmaresul cu ajutorul arhivelor video.

AMINTIRI DIN VIITOR 2027. La Spitalul Universitar din Bucuresti se lanseaza carduri inteligente care stocheaza coordonatele medicale ale unui om pe tot parcursul vietii. Acestea sunt actualizate automat cu informatii provenite de la senzorii implantati in corp.

Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Solzii de crocodil sunt surprinzător de puternici, arată un studiu
Solzii de crocodil sunt surprinzător de puternici, arată un studiu
Singura relatare „de la fața locului” dezvăluia data exactă în care orașul Pompeii a fost distrus
Singura relatare „de la fața locului” dezvăluia data exactă în care orașul Pompeii a fost distrus
Gladys May Aylward, misionara britanică din China. A salvat 100 de orfani în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial
Gladys May Aylward, misionara britanică din China. A salvat 100 de orfani în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial
Khalifa bin Zayed Al-Nahyan, al doilea președinte al Emiratelor Arabe Unite și conducătorul orașului Abu Dhabi
Khalifa bin Zayed Al-Nahyan, al doilea președinte al Emiratelor Arabe Unite și conducătorul orașului Abu Dhabi
De ce uneori zăpada pare albastră?
De ce uneori zăpada pare albastră?
Arheologii chinezi au dezgropat o armură excepțională din 6.000 de solzi. Cui a aparținut?
Arheologii chinezi au dezgropat o armură excepțională din 6.000 de solzi. Cui a aparținut?
O gaură neagră masivă din Universul timpuriu, surprinsă în timp ce trage „un pui de somn”
O gaură neagră masivă din Universul timpuriu, surprinsă în timp ce trage „un pui de somn”
Hackerii nord-coreeni, responsabili pentru 61% dintre furturile de criptomonede din 2024
Hackerii nord-coreeni, responsabili pentru 61% dintre furturile de criptomonede din 2024
O tonă de petarde, găsită de polițiști în locuința unui bucureștean
O tonă de petarde, găsită de polițiști în locuința unui bucureștean
ChatGPT, disponibil și pe WhatsApp. Ce trebuie să știe utilizatorii?
ChatGPT, disponibil și pe WhatsApp. Ce trebuie să știe utilizatorii?
Scriitoarea care a semnat „cel mai important roman în limba engleză”
Scriitoarea care a semnat „cel mai important roman în limba engleză”
SpaceX va lansa pentru a șaptea oară racheta Starship
SpaceX va lansa pentru a șaptea oară racheta Starship
Ucrainenii nu au „puterea” de a recupera zonele ocupate de Rusia, a recunoscut Zelenski
Ucrainenii nu au „puterea” de a recupera zonele ocupate de Rusia, a recunoscut Zelenski
Ambiții mari! Agenția spațială chineză vrea să fie prima care aduce mostre de pe Marte
Ambiții mari! Agenția spațială chineză vrea să fie prima care aduce mostre de pe Marte
Câți dintre români au de gând să viziteze un târg de Crăciun din țară?
Câți dintre români au de gând să viziteze un târg de Crăciun din țară?
Telescopul Webb a găsit o populație neobișnuit de mare de asteroizi între Jupiter și Marte
Telescopul Webb a găsit o populație neobișnuit de mare de asteroizi între Jupiter și Marte
Ce a dezvăluit o investigație metalurgică despre Discul ceresc de la Nebra?
Ce a dezvăluit o investigație metalurgică despre Discul ceresc de la Nebra?
Un studiu arată că muștele sunt mai vulnerabile decât albinele la schimbările climatice
Un studiu arată că muștele sunt mai vulnerabile decât albinele la schimbările climatice